MESTESUGURI TRADITIONALE










Olarit
Impletituri vegetale Incondeierea oualor Sculptura in lemn
Port popular
Broderie manuala
Obiecte de cult

            BUCATE
     TRADITIONALE










Moldova
Muntenia
Oltenia
Dobrogea
Transilvania
Banat

    TURISM IN
    ROMANIA










trebuie sa vizitati
gazde bune
bucatarii excelente








CALENDAR

1.8 Scoaterea Sfintei Cruci
2.8 Ziua Ursului
SARBATORI APROPIATE
1.8 Scoaterea Sfintei Cruci
6.8 Schimbarea la Fata
15.8 Santamaria Mare
  impletituri
  ceramica
  lemn
  port popular
  tesaturi
  masti populare
  papusi
  obiecte de cult
  oua incondeiate
  podoabe
Masa mare de nunta
Masa din Duminica nuntii sau Masa Mare era organizata de obicei la casa mirelui, insa daca nu era suficient spatiu se mai facea si la mireasa. In Oltenia si prin unele parti ale Moldovei se obisnuia sa se faca doua mese: una la amiaza acasa la mireasa (masa pochinzerilor) cu rudele ei si cei din alaiul mirelui iar pentru masa mare se mutau cu petrecerea acasa la mire. Acest obicei este des intalnit acolo unde mireasa nu este din acelasi sat cu mirele.

Asezarea la masa se face diferit, in functie de zone si legat de acest lucru se fac o multitudine de obiceiuri. In Oltenia mirii nu mancau la masa cu nuntasii, ei mancau dintr-un blid cu o singura lingura din lemn si beau vin din acceasi sticla, ca sa se invete sa imparta totul. Ei erau asezati pe desagi, ca sa fie legati ca acestia. Mancau fie ce se servea la masa, fie vin cu paine sau imparteau un ou. Nasii erau pusi in capatul mesei iar langa ei stateau socrii mari. In preajma nasilor mai stateau rudele bogate si persoanele inportante din sat.

Si in Moldova mirii mancau separat sau serveau la masa nasilor. Cand mancau, imparteau o strachina cu lapte si ou. Mancau cu aceeasi lingura si beau dintr-un singur pahar. Nasii sunt asezati in capul mesei alaturi de socrii mari. Socrii mici stau alaturi de ceilalti nuntasi.

In Transilvania mirii stau in capatul mesei iar nasii stau de o parte si de alta a lor. Mirii mananca lapte sau smantana dintr-un blid ca sa iasa copiii albi si frumosi si mananca un ou fiert dat de soacra.

Meniul nu era foarte variat. Mancarurile fiind doar cele traditionale la vremea respectiva. In Moldova meniul era alcatuit din: masline, supa cu taitei sau bors, rasol cu hrean, galuste (sarmale) malai, friptura, tocanita, plachie, cozonac, tuica, vin. Uneori inainte de masa se servea dulceata.

In Oltenia se servea ciorba de carne, varza cu sau fara carne, piftie, muraturi, friptura gogosi tuica, vin etc. Daca nunta pica in post, atunci carnea era inlocuita cu pestele si se mai serveau raci(ardei cu umplutura de aluat si ceapa).

In Transilvania se serveau branzeturi, crampa(rachiu fiert cu zahar), paine, supa cu taitei, varza cu carne sau varza umpluta, pancove(gogosi), colac cu nuca, horinca cu colac, piroste(colțunaș umplut cu carne, cartofi, brânză, marmeladă), lascute, vinars etc.

In timpul serii, spre sfarsit se facea dansul gainii(gaina umpluta era considerata o mancare deosebita). O femeie sau soacra aducea o gaina mare prajita frumos impodobita cu beteala, flori, cu spice de grau in cioc si pe langa ea diverse fructe. Se juca un dans si apoi se duce la nas, care o si cumpara in mod simbolic; apoi o rupea si o impartea celorlalti meseni. Daca era o nunta bogata atunci se aducea un purcel de lapte sau un curcan. Acest ritual se facea la sfarsitul mesei, atunci cand se da darul. In Oltenia se face inainte sa se serveasca friptura.

Darul se striga la sfarsit in general sau inainte sa se aduca friptura (Oltenia). Strigatul darului se facea de catre un lautar, un vornic sau de nas. Primul care dadea banii era nasul, care trebuia sa dea si cel mai mult. Urmau socrii mari, care promiteau casa, bani, animale, etc. mesenii dadeau ce aveau: de la bani, la animale, cereale, lucruri pentru casa (carpete, perne, asternuturi etc.). Dupa ce nasul ii strangea, ii aseza intr-o batista, punea sare peste ei si ii dadea miresei, care le saruta mainile.

Mireasa dadea daruri nasilor (camasi cusute de ea, stergare din borangic, perne etc.), socrilor mari (imbracaminte si incaltaminte) iar mesenilor, in functie de importanta stergar sau o batista cusuta de ea. Soacra mare ii da la randul ei daruri miresei: camasi, costum national, macat(cuvertură de lână, de bumbac etc. (cu desene); scoarță sau covor care se pune pe pereți.), foaie de scoarta, perne, etc. La randul sau mirele ofera daruri socrilor mici; pentru soacra mica un cojoc.

In Transilvania se dadeau daruri mai intai pentru mireasa (lucruri pentru casa, ca sa faca zestrea mai mare) apoi era dansata de toata lumea si ulterior se dadeau banii, care erau stransi tot de nasi. Tot in aceste tinuturi se tine si obiceiul cu furatul miresei, care este rascumparata de catre nas sau mire.

In functie de zona dansurile traditionale de nunta sunt: Polca, Moldoveneasca, Hora, Sarba etc.
Spre dimineata se face deshobodarea miresei de catre nuna si cateva rude. Ii se da voalul jos si ii se pune o basma sau o marama ca simbol al femeii maritate si renuntarea la feciorie. Si mirele este imbracat in haine obisnuite de catre nun.

Astazi meniul s-a schimbat, nu se mai striga darul, mirii stau in capul mesei impreuna cu nasii, iar muzica si dansurile nu prea mai sunt aceleasi, insa alte obiceiuri cum ar fi gaina nasului, furatul miresei, deshobodarea miresei s-au pastrat in multe locuri.

Traditii de Craciun



Dragobete



Martisor



Paste



Nunta la romani



Obiceiuri de botez


PRIMA PAGINA   DESPRE NOI    PORTOFOLIU    CARIERA    CONTACT    LINK-URI  
� traditii.ro 2004-2010 tel. 0744 66 45 75 e-mail: contact@traditii.ro

Director web, revista presei, anunturi gratuite, articole, forum